În ultimii ani, dieta vegetariană a devenit destul de populară. Unele studii estimează că vegetarienii reprezintă aproximativ 18% din populație, la nivel global.
Pe lângă beneficiile ce țin de etică și de protecția mediului, o dietă vegetariană bine planificată poate reduce riscul de dezvoltare a bolilor cronice, poate duce la pierderea în greutate și poate îmbunătăți calitatea regimului alimentar.
Acest articol oferă câteva sfaturi pentru începători privind dieta vegetarian și un exemplu de plan de masă pentru o săptămână.
Dieta vegetariană presupune abținerea de la consumul produselor din carne (de toate tipurile) și din pește.
Unii oamenii adoptă, adesea, o dietă vegetariană din motive religioase sau personale, precum și din motive etice, cum ar fi drepturile animalelor.
Alții decid să devină vegetarieni din motive de protecție a mediului, deoarece producția de animale crește emisiile de gaze cu efect de seră, contribuie la schimbările climatice și necesită cantități mari de apă, energie și resurse natural.
Există mai multe forme de vegetarianism, fiecare dintre ele diferă prin restricțiile impuse.
Cele mai comune tipuri diete vegetariene includ:
Dietele vegetariene sunt asociate cu o serie de beneficii pentru sănătate. De fapt, studiile arată că vegetarienii au o dietă de o calitate mai bună decât cei care mănâncă carne și primesc un aport mai mare de nutrienți importanți, cum ar fi fibrele, vitamina C, vitamina E și magneziul.
O dietă vegetariană poate avea și alte beneficii pentru sănătate.
De fapt, o analiză a 12 studii a remarcat că vegetarienii, au pierdut în greutate, în medie, cu 4,5 kilograme mai mult (2 kg), în decurs de 18 săptămâni, decât nonvegetarienii.
În mod similar, un studiu cu o durată de șase luni, realizat pe un grup de 74 de persoane cu diabet zaharat de tip 2, a demonstrat că dietele vegetariene au fost de aproape două ori mai eficiente în reducerea greutății corporale decât dietele sărace în calorii.
De asemenea, un studiu efectuat pe un eșantion de aproape 61.000 de adulți a arătat că vegetarienii tind să aibă un indice de masă corporală (IMC) mai scăzut decât persoanele care consumă carne, IMC reprezentând măsurarea grăsimii corporale bazate pe înălțime și greutate.
Unele cercetări sugerează că o dietă vegetariană poate fi asociată un risc mai scăzut de apariție a cancerului, inclusive, a celui de sân, de colon, de rect și de stomac.
Cu toate acestea, cercetările actuale se limitează doar la studii observaționale, care nu pot dovedi o relație cauză-efect. Rețineți că rezultatele unor studii sunt inconsecvente. Prin urmare, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege modul în care vegetarianismul poate reduce riscul de cancer.
Mai multe studii indică faptul că dietele vegetariene pot ajuta la menținerea unui nivel sănătos al zahăr din sânge.
De exemplu, o analiză a șase studii asociază vegetarianismul cu un control îmbunătățit al nivelului de zahărului din sânge la persoanele cu diabet zaharat de tip 2.
Dietele vegetariene pot preveni, de asemenea, diabetul prin stabilizarea nivelului de zahăr din sânge, pe termen lung.
Potrivit unui studiu efectuat pe un eșantion de 2.918 de persoane, trecerea de la o dietă nonvegetariană la una vegetariană a fost asociată reducerea riscului de a apariție a diabelui zahara cu 53%, pe o medie de cinci ani.
Dietele vegetariene reduc acțiunea mai multor factori de risc care duc la apariția bolilor de inimă, menținând inima sănătoasă și puternică.
Un studiu realizat pe un grup de 76 de persoane constată că dietele vegetariene duc la scăderea nivelulu de trigliceride, de colesterol total și de colesterol LDL „rău”, factori de risc pentru apariția bolilor de inimă, dacă nivelul acestora este crescut.
În mod similar, un alt studio, efectuat recent pe un grup de 118 persoane a constatat că o dietă vegetariană cu un conținut scăzut de calorii a fost mai eficientă în reducerea colesterolului LDL „rău” decât o dietă mediteraneană.
Alte cercetări indică faptul că vegetarianismul poate fi asociat cu un nivel mai scăzut al tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este un alt factor de risc care duce la apariția bolilor de inimă.
O dietă vegetariană completă poate fi sănătoasă și hrănitoare. Cu toate acestea, poate crește și riscul de apariție a anumitor carențe nutriționale. Carnea și peștele furnizează o cantitate bună de proteine și acizi grași omega-3 și micronutrienți precum zincul, seleniul, fierul și vitamina B12.
Alte produse de origine animală, cum ar fi lactatele și ouăle, conțin, de asemenea, mult calciu, vitamina D și grupul de vitamine B.
Când excludeți carnea sau alte produse de origine animală din dieta dvs., este important să vă asigurați că obțineți acești nutrienți esențiali din alte surse alimentare.
Studiile arată că vegetarienii prezintă un risc mai mare de a avea carențe de proteine, de calciu, de fier, de iod și de vitamina B12.
Deficitul acestor micronutrienți poate duce la apariția simptomelor precum oboseală, slăbiciune, anemie, pierdere osoasă și probleme ale glendei tiroide.
Includerea în regimul alimentar zilnic a unei varietăți de fructe, legume, cereale integrale, surse de proteine și alimente fortificate este o modalitate ușoară de a vă asigura cantitatea optima de nutrienți.
Multivitaminele și suplimentele alimentare sunt o altă opțiune pentru a crește rapid aportul de nutrienți și a compensa potențialele carențe.
O dietă vegetariană ar trebui să includă un amestec divers de fructe, de legume, de cereale, de grăsimi sănătoase și de proteine.
Pentru a înlocui proteinele preluate din carne, includeți o varietate de alimente vegetale bogate în proteine, cum ar fi nucile, semințele, leguminoasele, tempehul, tofu și seitanul.
Dacă urmați o dietă lacto-ovo-vegetariană, ouăle și lactatele vă pot spori și aportul de proteine.
Consumul de alimente integrale, bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, va furniza o gamă de vitamine și minerale importante pentru a suplini deficitul nutrițional din dieta dumneavoastră.
Câteva alimente sănătoase de consumat într-o dietă vegetariană sunt:
Există multe variante ale vegetarianismului, fiecare impune restricții diferite.
Vegetarianismul lacto-ovo, cel mai comun tip de dietă vegetariană, presupune eliminarea tuturor tipurilor de carne și de pește.
Alte tipuri de vegetarieni pot evita, de asemenea, alimente precum ouăle și lactatele.
O dietă vegană este cea mai restrictivă formă de vegetarianism, deoarece interzice consumul de carne, de pește, de ouă, de lactate și orice alte produse de origine animală.
În funcție de nevoile și preferințele dvs., este posibil să evitați următoarele alimente, dacă urmați o dietă vegetariană:
Pentru a vă ajuta să începeți a urma o dietă vegetariană, iată un exemplu de plan de masă pentru o săptămână, al unei diete lacto-ovo-vegetariană.
Luni
Mic dejun: Fulgi de ovăz cu fructe și semințe de in;
Prânz: legume la grătar și wrap cu hummus și cartofi prăjiți;
Cina: Tofu banh și sandviș cu salată murată.
Marţi
Mic dejun: omletă cu roșii, usturoi și ciuperci;
Prânz: dovlecei umpluți cu legume și feta cu supă de roșii;
Cina: curry de năut cu orez basmati.
Miercuri
Mic dejun: iaurt grecesc cu semințe de chia și fructe de pădure;
Pranz: salata Farro cu roșii, castraveți și feta cu supă de linte condimentată;
Cina: parmezan de vinete cu o salată.
Joi
Mic dejun: amestec de tofu cu ardei sotați, ceapă și spanac;
Prânz: burrito cu orez brun, fasole, avocado, salsa și legume;
Cina: Paella de legume cu o salată.
Vineri
Mic dejun: pâine prăjită din grâu integral cu avocado și drojdie nutritivă;
Prânz: Buzunar de pita de tofu marinat cu salată grecească;
Cina: Chiftele de quinoa-fasole neagra cu taiței de dovlecel.
Sâmbătă
Mic dejun: Smoothie de varză Kale, fructe de pădure, banane, unt de nuci și lapte de migdale;
Prânz: burger de legume cu linte roșie, cu salată de avocado;
Cina: turtă cu legume de grădină la grătar și pesto.
Duminică
Mic dejun: varză și haș de cartofi dulci;
Prânz: Ardei grași umpluți cu tempeh cu frijelii de dovlecei
Cina: tacos de fasole neagră, orez cu conopidă
Majoritatea vegetarienilor evită carnea (de toate tipurile) și peștele, deși unii vegetarieni exclude și consumul ouălor, al lactatelor și al altor produse de origine animală.
O dietă vegetariană echilibrată conține alimente nutritive cum ar fi legumele, cerealele, grăsimile sănătoase și proteinele de origine vegetală. Aceste alimente pot oferi mai multe beneficii, dar poate crește și riscul deficitului de substanțe nutritive, dacă regimul alimentar cu este planificat bine. Asigurați-vă că acordați o atenție deosebită celor mai importanți nutrienți și completați dieta cu o varietate de alimente integrale sănătoase. În acest fel, vă veți bucura de beneficiile vegetarianismului, minimizând în același timp efectele secundare.