12 aditivi alimentari obișnuiți

Dacă citim etichetele produselor alimentare pe care cumpărăm, cu siguranță, vom observa că în compoziția acestora intră și aditivii alimentari.  Aceștia sunt folosiți pentru a intesifica aroma, aspectul sau textura unui produs sau pentru a prelungi termenul de valabilitate al acestuia.

Trebuie însă de menționat că unele dintre aceste substanțe pot avea o serie de efecte adverse asupra sănătății și ar trebui evitate, iar altele sunt sigure, pot fi consumate cu un risc minim.

În articolul dat vom prezenta 12 dintre cei mai frecvenți aditivi alimentari și vom explica de nu e bine să facă parte din regimul alimentar zilnic.

1. Glutamatul monosodic (MSG)

Glutamatul monosodic sau MSG este un aditiv alimentar comun, care este folosit pentru a intensifica și a spori aroma mâncărurilor sărate. Se găsește într-o varietate de alimente procesate, cum ar fi cinele congelate, gustările sărate și supele conservate. De asemenea, este, adesea, adăugat în alimentele pe care le consumăm  la restaurante și în fast-food-uri.

MSG  a provocat numeroase discuții controversate, deoarece un studiu de laborator (realizat pe șoareci),  din 1969, a constatat că, folosit în cantități mari, acest aditiv afectează creșterea și dezvoltarea și poate efecte negative asupra activității sistemului nervos. Cu toate acestea, se consideră că acest aditiv are un efect minim sau chiar nu are efecte negative asupra sănătății creierului uman, deoarece nu poate trece bariera hemato-encefalică.

Unele studii observaționale asociază consumul de MSG cu creșterea în greutate și sindromul metabolic, deși alte cercetări nu au constat  nicio legătură între acestea și consumul de MSG.          

Cu toate acestea, unii oameni au sensibilitate la MSG și pot prezenta simptome, precum dureri de cap, transpirație și amorțeală, mai ales, dacă au mâncat produse care conțin o cantitate mare de MSG.

Într-un studiu, realizat pe un grup de 61 de persoane, care au raportat că sunt sensibili la MSG, arată că acrestora li s-a oferit fie 5 grame de MSG, fie un tratament cu efect placebo. Interesant este că 36% dintre aceștia au avut o reacție adversă la MSG, în timp ce doar 25% au raportat reacții adverse la tratamentul cu efect placebo. Deci sensibilitatea la MSG poate fi o preocupare legitimă pentru unii oameni.  Iată de ce, dacă aveți reacții adverse negative, după ce ați consumat produse care conțin MSG, cel mai bine este să îl excludeți din dieta dvs. Iar dacă tolerate acest aditiv alimentar, îl puteți consuma în siguranță, în cantități moderate, pentru a limita riscul de apariție a efectelor secundare.

2. Coloranții alimentari artificiali

Coloranții alimentari artificiali sunt folosiți pentru a îmbunătăți aspectul tuturor produselor, de la bomboane, la condimente.

În ultimii ani, totuși, au existat multe preocupări cu privire la potențiale efecte adeverse ale coloranților alimentari artificiali asupra sănătății. Coloranții alimentari specifici, precum Blue (Albastru) 1, Red (Roșu) 40, Yellow (Galben) 5 și Yellow (Galben) 6 au fost asociați cu apariția reacțiilor alergice la unii oameni.

Se consideră că unuii coloranți alimentar artificiali pot provoca comportamentul hiperactiv al  copiilor, și că unii copii pot fi mai sensibili decât alții la colaranții alimentari artificiali. 

De asemenea, prezintă motiv de îngrijorare și  potențialele efecte cancerigene ale anumitor coloranți alimentari artificiali.

Unele studii realizate pe animale constată că Red 3, cunoscut și sub denumirea de eritrozină, s-a crește riscul de tumori tiroidiene, fapt care a determinat ca acesta să fie  înlocuit cu Red 40, în majoritatea alimentelor.

Deși mai multe studii de laborator (pe animale) au descoperit că alți coloranți alimentari nu sunt asociați cu apariția cancerului, menționăm că sunt necesare mai multe cercetări,  pentru a evalua siguranța și efectele adverse potențiale ale coloranților alimentari artificiali asupra sănătății oamenilor.

Coloranții alimentari se găsesc, în special, în alimentele procesate, care ar trebui limitate sau chiar excluse dintr-un regim alimentar sănătos. De aceea este bine să optați, întotdeauna, pentru alimente integrale, care sunt mai bogate în nutrienți esențiali și nu conțin coloranți alimentari artificiali.

3. Nitritul de sodiu

Nitritul de sodiu este frecvent ântâlnit în carnea procesată. Acesta acționează ca un conservant, previne  creșterea bacteriilor, oferă produselor un gust sărat și o culoare roz-roșiatică.

Când sunt expuși la căldură mare și în prezența aminoacizilor, nitriții se pot transforma în nitrozamină, un compus care poate avea multe efecte negative asupra sănătății.

  Unele studii au arătat că un aport mai mare de nitriți și nitrozamină a fost asociat cu un risc mai mare de a dezvolta cancer de stomac. Alte studii demonstrează că există o legătură între consumul în cantități mari de carne procesată și riscul mai mare de apariție a cancerului colorectal, a celui de sân și a celui de vezică urinară.

Există și studii care constată că expunerea la nitrozamină poate fi, de asemenea, legată de o incidența mai mare a diabetului de tip 1, deși argumentele sunt inconsistente.

Recomandarea, în acest caz, ar fi să limitați sau chiatr să excludeți din regimul alimentar produsele care conțin nitrit de sodiu și carnea procesată. Încercați să înlocuiți carnea procesată, cum ar fi slănina, cârnații, hot dog și șunca, cu surse sănătoase de proteine și carne neprocesată. 

Carnea de pui, de vită, de porc, peștele, leguminoasele, nucile, ouăle și tempehul sunt doar câteva alimente delicioase, bogate în proteine, pe care le puteți adăuga în dieta zilnică, în locul cărnii procesate.

4. Guma de guar

Guma guar este un carbohidrat cu lanț lung folosit pentru a îngroșa și a lega alimentele. Este utilizat pe scară largă în industria alimentară și se găsește în compoziția înghețatei, în sosuri, în special în cele pentru salate, și în supe.

Guma de guar este bogată în fibre și are multiple beneficii pentru sănătate. De exemplu, un studiu a arătat că acest aditiv alimentar a redus simptomele sindromului de intestin iritabil, cum ar fi balonarea și constipația.

O analiză a trei studii a constatat, de asemenea, că persoanele care au luat gumă de guar,  în timpul mesei, au avut o senzație crescută de sațietate, iar pe parcursul zilei, au mâncat,  gustări care conțin mai puține calorii.

Există și cercetări care sugerează că guma de guar poate reduce nivelul de zahăr și de colesterol din sânge.

Cu toate acestea, trebuie să menționăm că guma de guar, consumată în cantități mari,  poate avea efecte adverse asupra sănătății. Efectele secundare apar din cauza că guma de guar poate umfla de la 10 până la 20 de ori, iar mărirea dimensiunii, provoacă probleme precum obstrucția esofagului sau a intestinului subțire.

Guma guar poate provoca, de asemenea, simptome ușoare, cum ar fi flatulența (gaze intestinale), balonare sau crampe. Deși, în general, guma de guar este considerată un aditiv alimentar sigur, dacă este folosit în cantități moderate.

Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a stabilit reguli stricte cu privire la cantitățile de gumă de guar care pot fi adăugate în  alimente pentru a minimiza riscul de apariție efectelor adverse asupra sănătății.

5. Siropul de porumb cu un conținut ridicat de fructoză

Siropul de porumb cu un conținut ridicat de fructoză este un îndulcitor obținut din porumb. Se găsește, frecvent, în băuturile răcoricoare, carbogazate, în sucuri, în bomboane, în cerealele pentru micul dejun și în gustări.

Siropul de porumb are în conținut ridicat de fructoză, care poate provoca probleme grave de sănătate, atunci când este consumat în cantități mari. Printre acestea menționăm creșterea în greutate și diabetul.

Un studiu realizat pe un grup de 32 de persoane, care au consumat o băutură îndulcită fie cu glucoză, fie cu fructoză,  timp de 10 săptămâni, arată că, până la sfârșitul studiului, băutura îndulcită cu fructoză a provocat creșterea semnificativă a grăsimii abdominale și a nivelului de  zahăr în sânge, a scăzut sensibilitatea la insulin, spre deosebire de băutura îndulcită cu glucoză.

De asemenea, studiile pe eprubetă și pe animale au descoperit că fructoza poate duce la aparariția celulelor inflamatorii. Se crede că inflamația este asociată cu multe afecțiuni cronice, inclusive, bolile de inimă, cancerul și diabetul.

Siropul de porumb cu un conținut ridicat de fructoză, din punct de vedere al valorii nutriționale, constituie calorii goale și zahăr adăugat alimentelor, fără a aduce un aport de vitamine și minerale importante, de care organismul uman are nevoie. Iată de ce este bine să evitați gustările dulci și alimentele care conțin sirop de porumb, bogat în fructoză și să alegeți alimente întregi, neprocesate, fără zahăr adăugat, pe care să le îndulciți cu Stevia, sirop de Yacon sau fructe proaspete.

6. Îndulcitorii artificiali

Îndulcitorii artificiali se găsesc în compoziția multor alimente și băuturi dietetice, cărora le oferă un gust dulce, dar le reduce conținutul de calorii. Printre cele mai frecvente tipuri de îndulcitori artificiali se numără: aspartamul, sucraloza, zaharina și acesulfamul de potasiu.

Studiile arată că îndulcitorii artificiali ajută la pierderea în greutate și pot regla nivelul de zahăr din sânge.

Unele cercetări constată că persoanele care au consumat un supliment care conține îndulcitori artificiali, timp de 10 săptămâni, au avut un aport mai mic de calorii și au adăugat mai puțină grăsime și greutate corporală, în comparație cu persoanele care consumau zahăr obișnuit.

Alte studii, realizate pe un grup de 128 de persoane cu diabet, demonstrează că folosirea sucralozei, timp de trei luni, nu a avut niciun efect asupra controlului glicemic la participanții studiului.

     Trebuie să reținem însă că anumite tipuri de îndulcitori artificiali, cum ar fi aspartamul, pot provoca dureri de cap. Studiile arată că anumite categorii de persoane pot fi mai sensibile la efectele acestuia.

Deși, în general, îndulcitorii artificiali sunt considerați siguri pentru majoritatea oamenilor, aceștia  trebuie consumați în cantități  moderate, iar, dacă observați apariția efecte secundare negative după utilizarea îndulcitorilor artificiali, verificați cu atenție etichetele ingredientelor și limitați consumul acestora.

7. Caragenanul

Caragenanul este un aditiv alimentar, derivat din alge marine roșii care are efect de îngroșare, emulgator și conservant. Se găsește  în compoziția mai multor tipuri de produse alimentare.

 Cele mai frecvente surse de caragenan sunt laptele de migdale, brânza de vaci, înghețata, cremele de cafea și produsele fără lactate, cum ar fi brânza vegană.

De-a lungul timpului, au existat numeroase preocupări cu privire la siguranța acestui aditiv alimentar, destul de des folosit, și asupra efectelor sale asupra sănătății.

Un studiu de laborator (realizat pe animale) a arătat că expunerea la caragenan a crescut nivelul de zahăr din sânge și intoleranța la glucoză, mai ales atunci când  a fost combinată cu o dietă bogată în grăsimi.

Studiile pe eprubetă și pe animale au descoperit, de asemenea, că acest tip de carbohidrați declanșează și inflamația.

Caragenanul are un impact negativ asupra sănătății digestive și poate fi asociat cu apariția ulcerului și a excrescențelor intestinale.

Există studii care constată că, persoanele diagnosticate cu colită ulceroasă și se confruntă cu perioade lungi de remisie, atunci când au luat un supliment care conținea caragenan, maladia a recidivat mai repede decât în cazul pacienților au luat un tratament cu efect placebo.

Din păcate, cercetările actuale privind efectele caragenanului nu oferă suficiente dovezi pentru a înțelege cum poate afecta sănătatea oamenilor acest tip de carbohidrat.

8. Benzoatul de sodium

Benzoatul de sodiu este un conservant adăugat, adesea, în băuturile carbogazoase și în alimentele acide, cum ar fi sosurile pentru salate, murăturile, sucurile de fructe și condimentele.

Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) recunoaște acest aditiv ca fiin unul sigur pentru sănătate, dar mai multe studii au descoperit că acesta poate avea și efecte secundare, care ar trebui luate în considerare.

De exemplu, unul dintre studii a constatat că, dacă este combinat benzoatului de sodiu cu un tip de colorant alimentar artificial, în produsele alimentare pentru copii, acesta provoacă hiperactivitatea la copiii de 3 ani.

Un alt studio, reralizat pe un grup de 475 de studenți, a arătat că o cantitate mai mare a consumului de băuturi care conțin benzoat de sodiu provoacă mai multe simptome de ADHD (tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate).

Atunci când este combinat cu vitamina C, benzoatul de sodiu se transformă în benzen, un compus care este asociat cu apariția cancerului.

Băuturile carbogazoase conțin cea mai mare concentrație de benzen, iar băuturile dietetice sau cele fără zahăr sunt și mai predispuse la formarea benzenului.

Un studiu care a analizat concentrația de benzen din compoziția alimentelor a demonstrate că în majoritatea sortimentelor de cola există peste 100 ppb de benzen, cantitate care este de peste 20 de ori mai mare decât nivelul maxim stabilit de EPA (Agenția de protecție a mediului) pentru consumul de apă potabilă.

Pentru a minimiza aportul de benzoat de sodiu și efectele negative ale acestuia asupra sănătății, verificați cu atenție etichetele alimentelor, evitați alimentele care conțin ingrediente precum acidul benzoic, benzenul sau benzoatul, mai ales dacă sunt combinate cu o sursă de vitamina C, cum ar fi acidul citric sau acidul ascorbic.

9. Grasimile trans

Grăsimile trans sunt un tip de grăsimi nesaturate, supuse hidrogenării, fapt care mărește termenul de valabilitate al produselor și îmbunătățește consistența acestora. Se găsește în compoziția diferitor tipuri de alimente procesate, cum ar fi produsele de patiserie, margarina, floricelele de porumb, făcute la microunde, și biscuiții.

O serie de riscuri potențiale pentru sănătate au fost asociate cu aportul de grăsimi trans, iar FDA (Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente) a decis, recent, să revoce statutul GRAS (recunoscut, în general, ca sigur). 

Mai multe studii au asociat aport mai mare de grăsimi trans cu un risc mai mare de apariție a bolilor de inimă. De asemenea, unul dintre studii a constatat că consumul de alimente bogate în grăsimi trans a crescut mai mulți markeri ai inflamației, unul dintre factorii majori care cresc riscul de apariție a bolilor de inimă.

Cercetările arată că poate exista o legătură și între grăsimile trans și apariția diabetului. Un studiu amplu, realizat pe un eșantion de 84.941 de femei, a arătat că un aport ridicat de grăsimi trans a fost asociat cu un risc cu 40% mai mare de a dezvolta diabet de tip 2.

Eliminarea alimentelor procesate din regimul alimentar este cel mai simplu și eficient mod de a reduce aportul de grăsimi trans. La fel, puteți înlocui cu ușurință, untul cu margarina și uleiurile vegetale cu ulei de măsline sau ulei de cocos.

10. Gumă Xanthan

Guma xantan este un aditiv alimentar, un agent de îngroșare, cu rol stabilizator. Se găsește în  multe tipuri de alimente, cum ar fi: sosurile, în special cele pentru salate, supele și siropurile.  Este, uneori, folosit și în rețetele fără gluten, pentru a îmbunătăți textura alimentelor.

Guma Xantan are multe beneficii pentru sănătate. Un studiu a constatat că consumul de orez cu gumă xantan a scăzut nivelul de zahăr în sânge mai mult decât consumul de orez fără acest aditiv. Un alt studiu a demonstrate că consumul de gumă xantan, timp de șase săptămâni, a redus nivelul de zahăr și de colesterol din sânge și a senzație o provocat o senzație crescută de sațietate.

Cu toate acestea, cercetările privind beneficiile potențiale ale gumei de xantan sunt încă limitate.

Deși este sigură și bine tolerată de majoritatra oamenilor, trebuie să menționăm că, dacă este consumată în cantități mari, gumă Xantan poate provoca probleme digestive, cum ar fi creșterea volumului scaunului, apariția flatulenței și a scaunelor moi.

Dacă ați observat apariția reacțiilor adverse, după ce ați consumat gumă Xantan, cel mai bine este să reduceți aportul acesteia sau să luați în considerare eliminarea acesteia dinregimul alimentar al dumneavoastră.

11. Aromele artificiale

Aromele artificiale sunt substanțe chimice, concepute pentru a imita gustul altor ingrediente. Pot fi folosite pentru a imita o varietate de arome, pornind de la floricele de porumb și caramel până la fructe și nu numai.

Studiile de laborator (pe animale) au descoperit că aceste arome sintetice ar putea avea unele efecte negative asupra sănătății.

Un studiu a constatat că producția de globule roșii la șobolani a fost redusă semnificativ după ce aceștia au fost hrăniți, timp de șapte zile, cu arome artificiale. De asemenea, s-a obsrervat că anumite arome artificiale, precum cea de ciocolată, de biscuiți și căpșune au un efect toxic asupra celulelor măduvei osoase.

Un alt studio de laborator, realizat în mod similar pe animale, a arătat că aromele sintetice de struguri, de prune și de portocale au inhibat diviziunea celulară și au avut un efect toxic asupra celulelor măduvei osoase la șoareci.

Cu toate acestea, trebuie să reținem că aceste studii au folosit o doză mult mai mare decât cea pe care am putea-o găsi în alimente și este necesar de efectuat cercetări suplimentare, pentru a determina modul în care un anumit tip de aroma artificială, în cantitățile în care este folosit în alimente, poate afecta sănătatea oamenilor.

Dacă doriți să limitați aportul de arome artificiale, verificați compoziția alimentelorpe care le procurați. Căutați produse care conțin „ciocolată” sau „cacao” , drept ingrediente și nu „aromă de ciocolată” sau „aromă artificială.

12. Extractul  de drojdie

Extractul de drojdie, numit și extract de drojdie autolizată sau extract de drojdie hidrolizată, este adăugat în anumite alimente, cum ar fi brânza, sosul de soia și gustările sărate, pentru a le spori aroma.

Acest aditiv se obține prin amestecul zahărului și a drojdiei într-un mediu cald, care, mai apoi, rotindu-se într-o centrifugă, aruncă pereții celulari ai drojdiei.

Extractul de drojdie conține glutamat, un tip de aminoacid natural, care se găsește în multe alimente.

Dacă sunteți sensibil la consumul de alimente cu glutamate, amuntim că, la fel ca și glutamatul monosodic (MSG), glutamatul poate provoca simptome ușoare, cum ar fi dureri de cap, amorțeală și umflături.

Extractul de drojdie este relativ bogat în sodiu, conține aproximativ 400 de miligrame în fiecare linguriță. S-a demonstrat că reducerea aportului de sodiu ajută la scăderea tensiunii arteriale, în special, în cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială.

Cu toate acestea, majoritatea alimentelor conțin doar o cantitate mică de extract de drojdie, astfel încât glutamatul și sodiul din extractul de drojdie este puțin probabil să provoace problem de sănătate.

Începând cu anul 2017, extractul de drojdie este încă recunoscut ca sigur de Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente. Dar dacă observați apariția efectelor adverse în urma consumului de alimente care conțin extract de drojdie, limitați consumul acestora și adăugați în dieta dumneavoastră mai multe alimente proaspete.

Concluzie

În timp ce anumiți aditivi alimentari pot provoca unele efecte secundare destul de înfricoșătoare, alții pot fi consumați în siguranță, fiind parte a unui regim alimentar sănătos.

Începeți să citiți etichetele produselor pe care le cumpărați și fiți atenți la lista de ingredient pe care o conțin,  pentru a prelua controlul asupra dietei dvs. și a consuma alimente, cu adevărat, sănătoase. 

Încercați să reduceți consumul de alimente procesate și ambalate și să încorporați mai multe produse proaspete în dieta dvs. pentru a minimiza aportul de aditivi alimentari.